3000 + 3000 done!

S-a terminat carantina, s-au deschis magazinele și crâșmele, numa` de mine n-are nevoie țara asta : ))) Am fost anunțați oficial că vom mai sta o lună acasă. Poate totuși în august, mai încercăm. Poate chiar de Crăciun dacă nu-mi găsesc altă țară în care să mă mut între timp. Plictiseală mare, mon cher! Cât să stai degeaba? Câte cărți să citești? Cât Netflix să vezi? Nici de învățat germana n-am reușit. Nici să pictez n-am avut chef. Hăt-hăt demult visam la atâta timp liber, iar acum n-am muză. Asta era! Inspirația. Poate singura treabă care încă mă mai tentează este scrisul. Am reușit să prind un bilet spre Italia în iulie, s-o vizitez pe mama. Nu știu sigur dacă și ajung, că pe carantina asta zborurile se anulează zilnic. Ah, să scriu o carte în camera ei de oaspeți, cu tavan înalt, răcoroasă, care miroase "a zor și a tot ce-i mai bun într-o casă". O să scriu dimineața, sorbind caimac lavazza, căutând o muză în spatele tapparellelor scorojite de vopsea verde, iar când voi termina de scris, voi ști că n-a mai rămas nimic în mine. 

Dar până atunci, mai am două săptămâni de numărat carbohidrați, iar pentru asta n-am nevoie de motivație, inspirație, timp sau de o cameră frumoasă în Italia. Trebuie doar să deschid frigideru` : ))) Ba nici p-ăla, că în ultima vreme n-am avut nici poftă de mâncare. Am trăit cu verdețuri cât să spun c-am bifat omad-ul. În schimb am ținut cu sfințenie să fac sport, astfel că azi am terminat provocarea de 30 de zile, cu 100 de abdomene și 100 de genuflexiuni pe zi. Pun poze before & after, chiar dacă abia se observă diferența. Pe undeva sunt 5kg pierdute și niște mușchi mai tonifiați. Eu simt efectul celor 3000 + 3000 de exerciții și nu doar în mușchi, ci și în celulită. Cred că cea mai simplă metodă să întinzi pielea de pe șolduri rămâne squatu`, așa că voi continua să fac 100 și în perioada următoarea până n-o mai atârna nimic. Să stea dom`le totul adunat, legat, strâns în fâșii de fibră, nu așa alandala : )))

Voi lua o pauză de câteva zile cât să-mi "hodin" ciolanele și să-mi umplu burta de pepene roșu și cireșe, apoi voi continua cu o nouă provocare. Încă n-am habar despre ce va fi, da` presimt eu că-i tot ceva legat de spot. Mai am o singură ură imensă de îmblânzit și anume alergatu` brambura prin parc. Doar o magie m-ar face să-mi placă fuga asta în neștire, dar o s-o încerc și dacă aflu că-i ușor și plăcut, înseamnă că sportu` a fost un obstacol doar în mintea mea. Mă rog, obstacol a fost și slăbitul, că între kg în plus și felia de tort, creieru` alege cea mai rapidă și simplă cale spre fericire. În caz că n-o să-mi placă să alerg, vă zic sigur că m-apuc de pictat. Ori fit ori artistă, că pentru amândouă n-am îndeajunsă inspirație : )))

Va urma...