Află cine ești.

În ultima vreme, am primit așa multe mesaje de la fete pe care nu le știu personal, dar care s-au simțit inspirate de ceea ce scriu și au început să facă ceva. Fie c-au schimbat alimentația, fie că s-au apucat de sport, fie c-au renunțat la snack-uri, fie că au ales doar două mese pe zi, important e c-au început. Asta-i partea cea mai grea, restul vine ca bulgărele de zăpadă. Să îți dorești o schimbare în bine, ține de forța interioară. Voința e o iudă trădătoare, vă spun! Azi vrei din ficați să ții dietă și te visezi deja peste vreo câteva luni superbă. Mâine vrei o felie de tort și s-a dus naibii voința, pe ideea ”o viață am, lasă că sunt bine așa, fericirea contează” : ))) 

De-aia îmi dau eu provocări cu termen, să nu cred că restricțiile țin la nesfârșit. Dacă termin astea 30 zile, voi avea satisfacția c-am mai reușit ceva. Pe urmă iau pauză dacă mi-e poftă de vreun frappe sau o înghețată (ceea ce nu se-ntâmplă, dar barem creierul meu știe că are voie). Și iar încep 30 zile. Și tot așa până când disciplina alimentară a devenit obișnuință. Alții or folosi alte strategii, eu așa funcționez. Îți croiești singură propriul tipar, numa` începe! Alege stilul, trage linii, strabilește timpul de lucru cu tine ca să nu ai impresia că ține o eternitate. Promit eu că puterea interioară crește pe parcurs și că efortul devine normalitate. 

Și eu am fost inspirată de o grămadă de oameni, de cărți și filmulețe. De-aia vreau să inspir mai departe. Nu am un corp perfect, în caz că are cineva impresia că dau lecții. Nu încurajez aspectul, ci încrederea în sine, disciplina, voința și sănătatea. Acum nouă luni mi-am propus să renunț la zahăr. După ce am văzut efectul în 30 zile, am zis, hai că încă 5kg nu-i imposibil, hai că nici sportul n-o fi iadul și nici să mă informez despre funcțiile fiecărui organ nu-i chiar degeaba. Și de la lună la lună, treptat, am găsit ce mi se potrivește. Decizia n-am luat-o într-o dimineață însorită, răsfoind o revistă cu fete frumoase, zicându-mi ”mvai ia uite, ca asta vreau să fiu!”. Decizia a venit după o lungă perioadă de vindecare interioară. Mai întâi am vrut să mă știu zdravănă la cap și împăcată cu mine însămi. Abia apoi a urmat schimbarea exterioară.

Sănătatea vine din interior, așa zice un vechi proverb doftoricesc : ))) D-apăi degeaba arăți tu superb, dacă tu ești copt pe dinăuntru de suferințe. Tratează-ți mintea, sufletul, scoate din tine liber ce vrei să zici, ce simți, fii fericit cu ceea ce ești, și cu alea bune și cu alea rele, greșește, ia-o de la capăt, acceptă că perfecțiunea nu există. Toți avem câte ceva de care nu suntem mulțumiți. Ori relație ori job ori rândunelele de pe șolduri. Pune muzică, scutură burțile pe muzică latino, încarcă-te cu energie pozitivă și apoi o să vezi că ciocolata parcă nu mai e fericirea supremă. 

Lucrează cu tine mereu. Nu pentru ce cred alții. Alții habar n-au ce cred despre ei înșiși. Fă-ți un plan și ține-te de el. Nu vizualiza direct rezultatele, că dacă renunți cumva, chimicalele produse de creier în urma unei dezamăgiri, sunt aceleași cu cele ale violenței fizice. Biciuești corpul cu niște speranțe închipuite. Mai bine acceptă-te, ai răbdare, începe, că schimbarea vine sigur-sigur!